{"id":1466,"date":"2022-11-11T12:45:00","date_gmt":"2022-11-11T12:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/?p=1466"},"modified":"2022-11-14T12:47:01","modified_gmt":"2022-11-14T12:47:01","slug":"cop27-alegerea-este-doar-anoastra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/cop27-alegerea-este-doar-anoastra\/","title":{"rendered":"COP27 – Alegerea este doar a
noastr\u0103 \u2026"},"content":{"rendered":"\n

de Haton Bongiovanni<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Au trecut mai mult de 30 de zile de c\u00e2nd Filippo Bongiovanni a trecut la o via\u021b\u0103
mai bun\u0103 \u0219i suntem siguri c\u0103 ar fi scris c\u00e2teva cuvinte despre COP 27, cea de-a 27-
a Conferin\u021b\u0103 Mondial\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite privind schimb\u0103rile climatice
din 2022.
Aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 este mai important\u0103 dec\u00e2t niciodat\u0103, deoarece abordeaz\u0103 probleme foarte
sensibile. Cel mai important aspect a fost prezentat cu cel pu\u021bin treizeci de ani \u00een urm\u0103 \u0219i, p\u00e2n\u0103 \u00een
prezent, Statele Unite \u0219i Uniunea European\u0103 au blocat orice discu\u021bie a UE pe aceast\u0103 tem\u0103:
principalii responsabili ai crizei climatice se tem c\u0103 se vor confrunta cu cereri de desp\u0103gubire foarte
probabil, nelimitate. Dar presiunea din partea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare a devenit prea puternic\u0103:
o conferin\u021b\u0103 organizat\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 african\u0103 nu putea evita subiectul. Aceast\u0103 evolu\u021bie ar putea s\u0103
inaugureze o nou\u0103 etap\u0103 \u00een diploma\u021bia global\u0103 \u00een domeniul climei, deoarece, desigur ,cu banii nu
se glume\u0219te, dar cu s\u0103n\u0103tatea planetei , da.
Evenimentul mondial ar putea s\u0103 determine o ruptur\u0103 ireconciliabil\u0103 \u00een comunitatea interna\u021bional\u0103
sau ar putea duce, \u00een sf\u00e2r\u0219it, la o solu\u021bie pentru criza climatic\u0103.
P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u021b\u0103rile bogate nu au vrut s\u0103 cuantifice daunele suferite de \u021b\u0103rile s\u0103race ca urmare a
schimb\u0103rilor climatice globale. Dar, la conferin\u021ba din Egipt, tonul dezbaterii s-a schimbat.
Daunele cauzate de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 afecteaz\u0103 \u00eentreaga planet\u0103, dar efectele sunt mai dezastruoase
\u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, care nu au mijloacele necesare pentru a le face fa\u021b\u0103 \u0219i a le limita.
Potrivit unui raport recent al ONG-ului Oxfam, din 1991,\u00een fiecare an, o medie de 189 de milioane
de locuitori ai \u021b\u0103rilor s\u0103race, este afectat\u0103 de fenomene meteorologice extreme . Este o povar\u0103 \u00een
plus pentru statele care au deja datorii. \u00cen acela\u0219i timp, aceste \u021b\u0103ri sunt cel mai pu\u021bin responsabile
pentru perturb\u0103rile climatice, deoarece au produs \u0219i \u00eenc\u0103 produc cele mai pu\u021bine emisii. \u021a\u0103rile din
sud cer dreptate!!!
Unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 au estimat c\u0103 vor trebui s\u0103 fie date \u00eentre 290 de miliarde de dolari \u0219i 580 de
miliarde de dolari pe an p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i p\u00e2n\u0103 la 1,700 miliarde de dolari, pe an, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. \u0218i
aceasta, calcul\u00e2nd doar consecin\u021bele asupra economiilor \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare. \u021a\u0103rile bogate
trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103, consecin\u021bele sunt globale, nu locale. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u021b\u0103rile bogate au
continuat s\u0103 resping\u0103 cererile de ajutor economic, prezentate \u00eenc\u0103 din 1991 de statele insulare mici,
pentru care ,criza climatic\u0103 este o chestiune de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte.
\u00cen 2009, la conferin\u021ba privind schimb\u0103rile climatice de la Copenhaga, \u021b\u0103rile bogate au promis s\u0103
doneze o sut\u0103 de miliarde de dolari pe an, \u021b\u0103rilor s\u0103race, pentru adaptarea la criza climatic\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent,
dezv\u0103luie The Guardian, principalii produc\u0103tori de gaze cu efect de ser\u0103 (Statele Unite, Marea
Britanie, Canada \u0219i Australia) nu \u0219i-au pl\u0103tit partea lor. Cea mai mare datorie este cea a Statelor
Unite: \u00een func\u021bie de emisiile ei , ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 patruzeci de miliarde de dolari, dar \u00een 2020 a
pl\u0103tit doar 7,6 miliarde.
S\u0103 ne amintim c\u0103, de la izbucnirea r\u0103zboiului dintre Rusia \u0219i Ucraina, \u021b\u0103rile din Occident au
finan\u021bat Kievul dup\u0103 cum urmeaz\u0103: SUA cu aproape 45 de miliarde de dolari (\u00eemp\u0103r\u021bite dup\u0103 cum
urmeaz\u0103: 25 de miliarde \u00een armament, 9,2 miliarde \u00een ajutor umanitar \u0219i 10,3 miliarde \u00een ajutor
financiar), Regatul Unit cu 4 miliarde \u00een armament, Germania cu 1,2 miliarde \u00een armament,
Polonia, cu 1,8 miliarde de armamente, Fran\u021ba lui Emmanuel Macron (care de ani de zile predic\u0103
\u00abautonomia strategic\u0103\u00bb a Europei pentru a face fa\u021b\u0103 ,f\u0103r\u0103 SUA \u00een domeniul militar) a fost limitat\u0103 la
233 de milioane de euro \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, Italia pe ultimul loc, cu 150 de milioane de euro (date
de la Institutul Kiel pentru Economie Mondial\u0103 – IFW ).
O \u00eentrebare: dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m cele de mai sus, cu aproape 55 de miliarde de dolari nu am putea
\u00eencepe s\u0103 facem ceva pentru a schimba situa\u021bia planetei noastre sau pentru a ajuta \u021b\u0103rile din sudul
lumii afectate de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103? Dar s\u0103 continu\u0103m. Potrivit unui document publicat cu pu\u021bin
timp \u00eenainte de \u00eenceperea conferin\u021bei COP27 de la Sharm el Sheikh,\u00een Egipt, doar cinci \u021b\u0103ri (Japonia,
Italia, \u021a\u0103rile de Jos, Norvegia \u0219i Suedia) \u0219i-au majorat contribu\u021biile \u00eentre 2021 \u0219i 2022. \u00cen special,
Italia a creat un fond pentru clim\u0103 de 840 de milioane de euro pe an, pentru perioada 2022-2026.
Occidentul trebuie s\u0103 se \u00eentrebe pe sine \u00eensu\u0219i, c\u00e2t de prost vrea s\u0103 fie. Profiturile pe termen scurt
mai sunt prioritare?
De ani de zile, \u021b\u0103rile industrializate din Occident \u0219i, mai recent, multe \u021b\u0103ri emergente, au stat
deoparte , \u00een timp ce gazele cu efect de ser\u0103 se acumulau \u00een atmosfer\u0103 \u0219i P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenc\u0103lzea,
ajung\u00e2nd la 1,15 grade mai mult dec\u00e2t \u00een epoca preindustrial\u0103. Aceste date au fost deja anticipate
de raportul IPCC (Grupul interguvernamental privind schimb\u0103rile climatice) din 2021, \u00een care se
afirm\u0103 \u00een mod clar c\u0103 nu mai este timp \u0219i am dep\u0103\u0219it deja punctul de a ne putea \u00eentoarce \u00eenapoi.
Efectele sunt deja devastatoare, iar lumea este predestinat\u0103 s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 mult mai mult. \u00cen
acela\u0219i timp, societ\u0103\u021bile au acceptat pasiv ca cei responsabili s\u0103 se vor \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 \u00een mod
exagerat. \u00cen al doilea trimestru al anului 2022, cele mai mari \u0219ase companii petroliere au
\u00eenregistrat profituri de 57,2 miliarde de euro. \u00cen trei luni!!!
\u00cenc\u0103lzirea global\u0103 progreseaz\u0103 \u00eentr-un ritm \u0219i o magnitudine f\u0103r\u0103 precedent, scrie Le Monde. \u00cen
septembrie 2022, temperaturile au fost \u00een medie cu 1,11 grade Celsius mai ridicate dec\u00e2t \u00een era
preindustrial\u0103. Ultimii opt ani au fost cei mai calzi din istorie. Dup\u0103 cum a subliniat \u0219i cel mai
recent raport privind emisiile, al Programului Na\u021biunilor Unite pentru Mediu, s-au \u00eenregistrat
progrese insuficiente \u00een ceea ce prive\u0219te reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 \u0219i, a\u0219a cum
stau lucrurile \u00een prezent, planeta este condamnat\u0103 la o cre\u0219tere de 2,6 grade p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul
secolului. Chiar \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te colectarea dioxidului de carbon, un gaz cu efect de ser\u0103
care promoveaz\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, am atins cele mai ridicate niveluri din ultimele dou\u0103
milioane Ani. \u00cen acest timp, oceanele au absorbit aproximativ 90% din excesul de c\u0103ldur\u0103 produs
pe P\u0103m\u00e2nt, cu o rat\u0103 de 4 zettajouli pe an, echivalentul energiei dezvoltate de 127.000 de centrale
nucleare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>

<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

\u2022 Tgcom24 Ghe\u021barii alarma UNESCO dispar 03 11 22
https:\/\/mediasetinfinity.mediaset.it\/video\/tgcom24\/clima-allarmeunesco- scompaiono-i-ghiacciai_FD00000000359441<\/a><\/p>\n\n\n\n


\u2022 Ghe\u021barii polari Tg5 spre dispari\u021bie 15 09 22
https:\/\/mediasetinfinity.mediaset.it\/video\/tg5\/ghiacciai-polari-verso-ilpunto- di-non-ritorno_F311547801031D05<\/a><\/p>\n\n\n\n


\u00centreaga situa\u021bie \u00een care ne afl\u0103m at\u00e2t din punct de vedere climatic , c\u00e2t \u0219i din punct de vedere
politico-economic \u0219i social a fost anticipat\u0103 \u00een vremuri neb\u0103nuite de Inteligen\u021bele Extraterestre prin
comunicatele transmise lui Eugenio Siragusa:
EU \u0218I EI \u00ceN CONVERSA\u021aIE PE 2 OCTOMBRIE 1981
CONFORM INVESTIGA\u021aIILOR EFECTUATE DE PRIETENII CU CARE SUNT \u00ceN
CONTACT, P\u0102M\u00c2NTUL RISC\u0102 S\u0102 SUFERE O U\u0218OAR\u0102 OSCILA\u021aIE CU CONSECIN\u021aE
CATASTROFALE.
GEOIDUL AR PUTEA FI LOVIT DE UN FLUX PUTERNIC DE MAGNETISM ANORMAL ,
CU OSCILA\u021aIE ULTERIOAR\u0102 PE AXA SA.
POTRIVIT LUI ALI,
OCEANELE \u0218I BAZINELE VOR FI PERTURBATE, PROVOC\u00c2ND VALURI
GIGANTICE,CU \u00ceN\u0102L\u021aIMI DE P\u00c2N\u0102 LA 175 DE METRI \u0218I CU PUTEREA DE A
P\u0102TRUNDE PE SUPRAFA\u021aA P\u0102M\u00c2NTULUI DE C\u00c2\u021aIVA KILOMETRI.
COASTELE VOR FI SCUFUNDATE \u00ceN URMA IMPACTULUI TITANIC AL MASEI
ENORME DE AP\u0102 CARE AR PUTEA ATINGE \u00ceN\u0102L\u021aIMEA DE 700-800 DE METRI CU O
AD\u00c2NCIME DE 30-40 DE KILOMETRI.
OSCILA\u021aIA VA TREBUI S\u0102 FIE DE SCURT\u0102 DURAT\u0102, \u00ceN TIMP CE EFECTELE S-AR
TERMINA MULT MAI T\u00c2RZIU .
FLUXUL \u0218I REFLUXUL MAREELOR VOR \u00ceNCETINI TREPTAT P\u00c2N\u0102 C\u00c2ND SE VA
AJUNGE LA O SOLU\u021aIONARE NORMAL\u0102.
CONSECINTELE\u2026? U\u0218OR DE IMAGINAT.
Eugenio Siragusa
HOARA COMUNIC\u0102:
INELUL MAGNETOSFERIC AL PLANETEI VOASTRE ESTE \u00ceN INSTABILITATE
PRECAR\u0102. DUP\u0102 CUM V- AM MEN\u021aIONAT DEJA, AM \u00ceNREGISTRAT O OSCILA\u021aIE
ANORMAL\u0102 A AXEI MAGNETICE PE CARE P\u0102M\u00c2NTUL SE ROTE\u0218TE, DETECT\u00c2ND
SC\u0102P\u0102RI \u0218I REINTRARI \u00ceNTR-O DIREC\u021aIE SUD-SUD-VEST .
EXIST\u0102 PERICOLUL UNEI MI\u0218C\u0102RI , F\u0102R\u0102 CALE DE \u00ceNTOARCERE, DE 45 DE
GRADE SPRE VEST-SUD-VEST. DAC\u0102 \u00ceNCLINA\u021aIA VA FI STIMULAT\u0102 \u0218I MAI MULT
DE VIBRA\u021aIILE DEZL\u0102N\u021aUITE DE TESTELE NUCLEARE, LA SUPRAFA\u021a\u0102 \u0218I \u00ceN
SUBTERAN, DEPLASAREA ACTUALELOR CALOTE GLACIARE POLARE AR DEVENI
IREVERSIBIL\u0102, CU CONSECIN\u021aE CATASTROFALE INCALCULABILE PENTRU
CONTINENTUL EUROPEAN \u0218I NORD-AMERICAN.
CEL\u0102LALT ASPECT \u0218I MAI DEVASTATOR AR PUTEA AFECTA \u00ceNTREGUL GLOB DIN
CAUZA DEZGHE\u021a\u0102RII GHE\u021aARILOR POLARI CU ASCENSIUNEA INEVITABIL\u0102 A
OCEANELOR.
V-AM AR\u0102TAT LA TIMPUL RESPECTIV PERICOLUL POSTUM AL
TESTELOR NUCLEARE EFECTUATE \u00ceN ATMOSFER\u0102. PREDIC\u021aIILE NOASTRE SE
DOVEDESC A FI CORECTE.
NU A\u021aI VRUT S\u0102 ASCULTA\u021aI. ACUM NECAZURILE , VOR FI ALE VOASTRE.
HOARA SALUT\u0102
Nicolosi, 15 ianuarie 1985.
Ora 15 :00
\u0218i din nou:
NECAZURILE TOT MAI MARI ALE NUM\u0102R\u0102TOAREI INVERSE: BOLI MOLIPSITOARE,
HARBAR (CIUMA NEURONILOR CREIERULUI ), DISOCIEREA PROGRESIV\u0102 A
VALORILOR SOCIALE, MORALE, SPIRITUALE \u0218I HAOSUL HIPERCAOTIC CU CIOCNIRI
S\u00c2NGEROASE \u0218I VIOLENTE S\u0102LBATICE. TOPIREA GHE\u021aARILOR VA TRAGE MUN\u021aII
\u00ceN AVAL.
OCEANELE SE VOR RIDICA AMENIN\u021a\u0102TOR. FOCUL, APA, AERUL \u0218I P\u0102M\u00c2NTUL SE
VOR CUTREMURA PESTE TOT.MAGNETISMUL ANORMAL VA PROVOCA
DEZECHILIBRE \u00ceN MIJLOACELE DE TRANSPORT \u00ceN AER, \u00ceN AP\u0102, PE USCAT.
PRIETENUL OMULUI:
EUGENIO SIRAGUSA
Nicolosi, 3 septembrie 1987
Omul alege \u00eentotdeauna r\u0103zboiul\u2026 Nu pacea, nici prosperitatea\u2026
\u00centrebarea pe care trebuie s\u0103 ne-o punem acum este urm\u0103toarea: ce fel de lume vom l\u0103sa genera\u021biilor
urm\u0103toare? Copiii no\u0219tri vor avea ocazia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o lume mai bun\u0103 sau \u00eei trimitem la un
destin catastrofal \u0219i inexorabil, datorit\u0103 indiferen\u021bei \u0219i prostiei noastre \u2026
Ce putem ad\u0103uga, dac\u0103 omenirea ar fi ascultat acum, nu s-ar fi aflat \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. \u00abAm trecut
de la punctul hiper-critic la cel hiper-haotic\u00bb, dar speran\u021ba moare ultima!
Alegerea, ca \u00eentotdeauna, este doar a
noastr\u0103\u2026
Pentru Centrul de Studii Eugenio
Siragusa
Haton Bongiovanni<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Haton Bongiovanni Au trecut mai mult de 30 de zile de c\u00e2nd Filippo Bongiovanni a trecut la o via\u021b\u0103mai bun\u0103 \u0219i suntem siguri c\u0103 ar fi scris c\u00e2teva cuvinte despre COP 27, cea de-a 27-a Conferin\u021b\u0103 Mondial\u0103 a Organiza\u021biei …<\/p>\n

COP27 – Alegerea este doar a
noastr\u0103 \u2026<\/span> Leer m\u00e1s \u00bb<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sin-categoria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1466"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1469,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1466\/revisions\/1469"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pesolex.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}