Biografia lui EUGENIO SIRAGUSA (1919-2006)
Eugenio s-a nascut pe 25 martie 1919.
Dupa casatorie,a locuit in Via Concezione nr.7,langa Piazza dei Martiri, unde,ulterior, a avut loc
“transformarea” lui.
A completat “trezirea constiintei” si apoi a inceput opera la Maria la Stella,in spatele altarului, unde se
afla statuia Madonna della Stella, pana in 1970.
Cea mai mare parte din opera “de impartasire a intalnirilor”, corespondenta si calatoriile, a fost facuta
din sediul principal din Valverde, in via Giovanni XXIII nr.3, pana in 1976.
Dezvoltarea planului divulgarii cuprindea toata planeta si multi colaboratori l-au extins prin
conferinte,opuscule si transmisiuni radio-televizive.
De cand a inceput sa locuiasca la Nicolosi, a lasat din ce in ce mai mult,opera sa,in mainile colaboratorilor
sai,pentru a se putea dedica planurilor astrale.
Totul a inceput in a doua jumatate a secolului XX cand,pe data de 25 martie 1952 ;s-a produs o
schimbare in spiritul lui Eugenio, in ceea ce priveste personalitatea sa;Ca un fulger pe timp senin,ca si
luminosul fulger ce-l lovi pe Paolo din Tars; chiar daca Eugenio,povestea des,in conversatii confidentiale,
de a fi fost “urmarit” de mic, de “ajutoare” invizibile.
Si apoi,in ultimii doi ani,inainte de a implini 33 ani, ii veneau in minte multe intrebari, de cautare
interioara.Spunea ca in el,personalitatea “x” a murit si ca a fost inlocuita de personalitatea “y”, prin
intermediul unei raze de” lumina controlata”
Chiar daca inlocuirea personalitatii “x” a avut loc in mod natural, instrumentul,deci partea fizica si
mentala,a avut nevoie de 11 ani de pregatire.Cu toate acestea,chiar din prima clipa s-a eliberat noua
constiinta,in mod treptat dar din ce in ce mai mult,in dimensiunea Memoriei Universale, sub indicatiile
“Spiritului Mangaietor”;reveland cele mai multe segrete ale constiintei cosmice, cu scrieri si
desene;transformandu-l in noul personaj ce a lucrat ca “Aducator de Vesti”.
Ziua de 25 martie este pentru crestini ziua “Bunei Vestiri”,iar Nunzio este si al doilea nume al lui Eugenio.
A realizat in mod continuu calatorii astrale,stand in El Dorado, deasupra Soarelui Lui Cristos si pe Soarele
Secret , unde locuieste Tatal Poimandres, facandu-ne partasi de o parte a Cunostintei; pagini ca din
poveste, in care valoarea vietii este nepretuita;pare un vis in care Iubirea Fraterna catre orice particica a
Creatiei nu are nici limita ,nici conditii.
Pentru cel ce nu accepta sa intre in castelul fermecat al propriei existente nemuritoare este mai bine sa
ramana dezinteresat;dar pentru cel ce are curajul sa iubeasca asa cum Invatatorul Isus ne-a iubit si are
curaj de a se cunoaste pe sine insusi,este bine sa dea lui Dumnezeu, ceea ce este al lui Dumnezeu
CONTACTAREA SI” INLOCUIREA” (SICILIA)
Trecand peste fusul orar,in ziua 25 martie, la ora 6 dimineata,a avut loc un eveniment paralel, care a pus
in evidenta un punct important al Programului si care a decis unul dintre protagonistii principali, Eugenio
Siragusa.
Eugenio Siragusa era un barbat puternic2, cu ten inchis la culoare,par negru pieptanat inspre spate;in
acea zi,trezindu-se devreme,la ora 5, pentru a merge la munca,se gandi:”mi-ar placea sa nu trebuiasca sa
merg astazi la serviciu si sa stau acasa cu fiii mei,sarbatorind in pace al 33-lea aniversar.Nu se implinesc
33 ani in fiecare zi!
S-a ridicat din pat, a mers in baie ,si- a aruncat “un pic de apa pe fata pentru a se trezi,si-a pieptanat parul
si a iesit in strada pentru a lua autobuzul.
Era ceata deasa.Si-a ridicat gulerul de la geaca, si-a pus geanta sub brat si s-a indreptat catre Piazza dei
Martiri.Strazile erau goale si intalni doar cativa catanezi ce aveau acelasi scop, de a ajunge la serviciu ,la
ora 8.
Eugenio Siragusa, fara sa-si dea seama, se gandi la toata viata sa, se gandi la rezultatele sale ca
functionar al darilor si nu era nici satisfacut,nici dezamagit,era plictisit, ca cei ce cunosc deja lectia dar
care trebuie sa o repete oricum.
De- a lungul litoralului maritim, Eugenio simti miros de sare,auzi murmuratul pescarusilor care erau deja
treji, zgomotul barcilor la mal, undele marii..se vedeau zorii zilei,pe un fundal gri.
A ajuns la statia autobuzului care ar fi trebuit sa-l duca la acelasi birou de pe insula.A ramas sub acoperis
si a asteptat;strada era goala;nu erau nici persoane, nici miscare.Era ca si cand , un coridor invizibil ar fi
despartit zona marii de zona orasului si el ar fi ramas blocat in mijloc, izolat, in afara timpului.
La un moment dat a auzit un tiuit puternic in urechi.In mod instinctiv a ridicat privirea pentru a intelege
de unde provine. In apropierea marii, in directia luminii zorilor zilei, deslusi cu privirea, un disc ce venea
inspre el, foarte repede, de culoare alb-argintie.Cu cat mai mult,obiectul luminos se apropia, cu atat mai
mult stralucirea si lumina deveneau mai puternice.
Corpul fizic al lui Eugenio a ramas ca hipnotizat, paralizat, cu privirea fixa, in directia obiectului, care se
apropia din ce in ce mai mult.Cand a ajuns foarte aproape, a vazut in interiorul sferei luminoase o specie
de obiect solid, care semana, prin forma sa, unui clopot sau unei palarii de preot.
Se opri in spatiu de mai multe ori, ca si cand ar fi fost suspendat, nemiscat, in vertical deasupra lui
Eugenio Siragusa ce ramasese blocat in mijlocul litoralului maritim, uitandu-se la cer.
Geanta le cazuse la pamant, in timp ce se uita in sus, in transa.Chiar daca in sinea lui se simtea
inspaimantat, era incapabil sa se miste;picioarele si bratele sale erau ca si impietrite.
Dintr-o data, din obiect iesi un fel de raza in forma de “cui intors”.Capul cuiului ers orientat inspre
el.Simti cum,un fel de electricitate ii patrundea toata fiinta,imediat simti o stare de binecuvantare ce nu
mai simtise vreodata.
Ii disparu si frica Simti cum se relaxau si muschii si cum intre mintea sa si obiect se crease o comunicarw,
fara un continut concret, fara a spune nici un cuvant.
Apoi raza de lumina s-a facut subtire si in putin timp a fost reabsorbita de obiect.
Dupa aceea ,globul luminos s-a marit, si-a schimbat culoarea si domnul Eugenio nu a mai vazut masa
solida in centru.
In cateva zeci de secunde sfera de lumina a disparut de deasupra capului sau si se mai vedea doar un
punct de lumina in spatiu.
Se facu ziua.Lumina soarelui se intrevedea prin ceata permitand vederea cladirilor din apropiere.
Eugenio s-a intors la realitate,s-a uitat in jur si a vazut ca in fundul strazii se vedea autobuzul.S-a aecat sa
ia geanta.Autobuzul s-a oprit, a deschis usile si apoi a continuat drumul. Eugenio a facut cativa pasi, ca si
cand ar fi fost beat, leganandu-se.A simtit o mare greata de la stomac;s-a uitat imprejur;nu recunostea
orasul sau,strada,barcile ..in fata sa se schimbase geometria cladirilor, ca si cand ar fi fost deformate de
lentila aparatului de fotografiat.
Ii parea totul ciudat, arhaic ,strain.
In acea dimineata, Eugenio nu a mers la serviciu.S-a intors acasa pe jos si s-a asezat in pat.Sotia sa,
Sarina, era ingrijorata;i-a pus intrebari, dar el a ramas intr- o stare de tacere totala , cu privirea in
gol…Greata a continuat ceva timp…si, in timp ce incerca sa inteleaga,cu creierul lui, ceea ce se
intamplase, simti o voce vorbindu-i din interior si isi zise:”cred ca innebunesc”.Isi trecu mana peste frunte
de multe ori.Nu a vrut sa manance nimic toata ziua.In timpul noptii a intrat intr-un somn profund si sotia
sa il observa uimita,fara sa stie ce sa faca, cum sa se comporte.
Mintea lui Eugenio a fost teletransportata in arhiviile Akashice si a inceput sa vada, intr-un mod semi-
constient, imagini din alte vremuri, din alte teritorii,din alte generatii.
D:”Dar mai sunteti Eugenio sau in dumneavoastra traieste o alta fiinta?
E:”De multe ori sunt eu, Eugenio Siragusa, deci XX dar de multe ori sunt si un altul a parte Eugenio, sunt
XY.
Pentru a va putea face sa intelegeti acest proces trebuie sa va spun ca “X” este corpul meu fizic, deci
instrumentalizarea lui “Y”, cel ce este partea psihica ce provine din exterior!”
PRIMA INTALNIRE PE MUNTELE SONA
30 APRILIE 1962
Intr-o seara a lunii aprilie 1962,am simtit dintr- o data nevoia sa merg catre vulcanul ETNA. M-am urcat in
masina si am plecat.Aveam senzatia ca nu o conduceam eu, ci o forta superioara.
Am urcat serpetinele si am ajuns la muntele Manfre’, la cota 1400 metri.
Am oprit masina la marginea strazii si am plecat pe jos pe un drum ce ducea in varful unui crater
stins.Eram pe la jumatatea urcusului,cand am vazut doua figuri, cu salopete spatiale argintii ce straluceau
sub lumina lunii pline.Erau inalte,aspect atletic,par lung, cazut pe umeri, cu niste bratari stralucitoare
ciudate la incheieturile mainilor si la glezne, cu o curea fosforescenta la brau si placi ciudate pe piept.
Vazandu-le mi-a inghetat sangele in vene si m-am simtit inundat de transpiratie.
Asteptam de 11 ani acest moment; dar,locul izolat, linistea absoluta, intunericul noptii, intalnirea
neasteptata, erau, toate lucruri ce nu ma ajutau sa fiu curajos si calm; dar a durat putin.
Unul din personaje,a indreptat inspre mine raza de lumina,proiectata de un obiect ce avea in mana si
dintr- o data, fiinta mea a fost strabatuta de o senzatie ciudata, de un calm si o seninatate de nedescris;
inima, care mai inainte, parea ca batea asa de tare incat sa iasa din piept, acum avea batai normale.
M-am uitat la fata celor doi: in lumina lunii am intrevazut trasaturi dulci si priviri austere dar in acelasi
timp binevoitoare.Si iata ca unul dintre cei doi,incepu sa- mi vorbeasca intr- o italiana perfecta.
“Pacea sa fie cu tine, Fiule!Te-am asteptat!Tine minte ceea ce iti spunem!”
Si mi-au dictat un mesaj pe care trebuia sa-l transmit sefilor de stat si oamenilor de raspundere ai
pamantului.
EUGENIO SEUGENIO
MESAJUL CATRE DETINATORII PUTERII PE PAMANT!
Oameni de stiinta, oamenii guvernului!
Cu parere de rau, trebuie sa va avertizam inca o data, ca daca veti continua sa puneti in practica ideile
nebunesti pe care le aveti in minte, cu experimentele nucleare, nu se va putea face nimic pentru a evita
ca lumea voastra sa fie zguduita de dezastrul letal al naturii.Daca nu vreti ca planeta voastra sa fie doar o
ramasita a trecutului, trebuie cat mai curand ,sa renuntati la aceste nejustificate, nebunesti si letale
experimente nucleare.
Noi ne-am propus sa veghem asupra destinului vostru pentru ca am sperat si speram in bine pentru
viitorul vostru.
In schimb, comportandu-va in acest fel puneti multe piedici intentiilor noastre constructive.
Sa fiti siguri ca, daca veti gasi curajul si forta de a construi unirea popoarelor pamantului si de a realiza
distrugerea completa a armelor distructive care astazi, mai mult decat oricand, va fac sa fiti rai si agresivi,
ne vom simti autorizati, in numele Iubirii ce ne uneste, inca de la inceputul acestui Sistem Solar, sa ne
apropiem fara retineri, pentru a va concede acele notiuni si o mai buna cunostinta, care va produce in
toata umanitatea o viata mai senina, plina de fericire, de adevarata libertate si de prosperitate infinita.
Dar facand aceste fapte rele, provocati in noi, a parte mari greutati si o mare dezamagire si amaraciune.
Ati putea fi intr-adevar liberi si, ca si noi, patronii universului si a eternei sale frumuseti.
Ati putea fi liberi sa va bucurati, iubind fara suferinta si traind fara sa va chinuiti.
Ati putea, in cele din urma, sa indreptati ochii vostri plini de speranta si de iubire, de binecuvantata
seninatate si de spiritualitate mangaietoare,imaginii celui ce este Creatorul intregului Univers.
De ce sa renuntati la atata pace si fericire, de ce vreti cu orice pret sa va autodistrugeti asa groaznic,
negand intr-o clipa, toata evolutia voastra deja atat de lenta.
Acest mesaj , pe care l-am dictat cu mare Iubire, dar si cu mare ingrijorare, este una din rugamintile cele
mai arzatoare, data fiind gravitatea actiunilor pe care vreti sa le puneti n practica.
Noi am facut mult si vom continua sa facem tot ceea ce este posibil pentru a evita ceea ce este mai rau.
Dar, in momentul in care voi, oameni de stiinta si guvernanti, veti alege ceea ce este mai rau, noua nu ne
va ramane decat sa salvam de la dezastru,doar pe cel ce ne-a cunoscut,care ne- a inteles si care l- a iubit
pe aproapele asa cum noi il iubim pe El. Deci, fiti atenti si responsabili, daca vreti sa supravietuiti!
Faceti in asa fel incat sa nu devina inutila milostivirea Cereasca daruita voua de Isus Cristos , prin mila
Tatalui Creator.
Cu incredere,
ASHTAR SI ITHACAR
EUGENIO SIRAGUSA
MONTE MANFRE’, ETNA
30 APRILIE 1962
H 22.15
COMUNICAT DEPOZITAT IN FATA NOTARULUI
in multe tari si trimis sefilor de stat ale marilor puteri si lui Papa Ioan Paul al II
ANUL 1979
Nu sunt un mitoman si nici un om de fantazie.
Nu sunt un exaltat si nici un mincinos sau un prost.Sunt un “contactat” cu menirea de a divulga ceea ce
mi-a fost permis , de cine, din cate stiu eu, detine puterea absoluta in cer si pe pamant.
Aceasta menire pe care o pun in practica de 30 ani, este plina de sacrificii si suferinte, de lupte si
amaraciune.In ciuda a tot, nu m- am pus in genunchi in fata nimanui, invingand frici si ura, neintelegeri si
persecutii subtile.
Acest act pe care il infaptuiesc este ,probabil, ultimul si cel mai important, al misiunii mele, din Iubirea
mea neconditionata catre umanitatea acestei planete.Este datoria mea sa va atentionez domnilor, ca o
Forta ce nu va puteti imagina, cu puteri negandite, vigileaza in mod constant si activ, cum decurge grava
situatie ce s- a creat din cauza alergaturii dupa armamente nucleare si a cresterii, din ce in ce mai mult, a
acestor instrumente de distrugere si moarte.
Prezenta pe planeta a acestor oameni din spatiu, are ca scop, in mod principal, sa impiedice o degenerare
capabila sa elimine, in mod definitiv, orice forma de viata a acestei lumi.
Eu , in masura puterilor mele, va invit la un conditionament fortat si o schimbare radicala a situatiei
actuale, cu ideea de a evita, repetarea unei enorme catastrofe, care ar sterge, total, orice forma de viata
pe aceasta planeta.
Este Adevarat si ca, din ceea ce stiu eu, misiunea lor se limiteaza la menirea specifica de a “bloca actuala
progresiva inevolutie, prin dezechilibrul cosmofizic si cosmodinamic “ al sistemului solar.
Inteleg bine, cat este de greu, sa va incredeti in acest comunicat pe care vi l-am scris si ca va este greu sa
interpretati acest act al meu, de iubire.
Invatatorul meu nu este din aceasta lume.
Sunt un prieten al Omului, da!..;si va aduc un trandafir parfumat, ce nu se va ofili niciodata, ca simbol al
eternului Adevar!
EUGENIO SIRAGUSA
